Antonescu nu m-a dat pe spate, Ponta, nici el, nu e ca sarea în bucate, de ceilalţi mă doare-n cot, nu ştiu pentru cin’ să ies la vot să pot spune că nu m-am ars. Toţi mi-s dragi ca sarea-n ochi şi piperu-n nas. In politica noastră sunt mulţi, mărăcini şi puţini trandafiri, am spus-o ieşindu-mi limba de-un cot. Imi vine să-mi bag picioarele…în apă rece şi să-i aştept, chipurile, să mă aline cum ştiu ei mai bine. Alinare ca o frecţie cu spirt la un picior de lemn, un îndemn pentru mai bine când o zbura porcul, în fine, că ne vor mari leafa când ne vom vedea ceafa Le este foame de-ar mânca şi bătaie numai să-şi vadă sacii-n caruţă.
De nu-i-aş mai auzi si nu-i-aş mai vedea , mi s-ar lua o piatră de pe inimă.
Aron after 65 