Mă uit pe post, citesc ziare. Aş înjura dar n-are rost, sunt calmat de soţia mea care ţine post. Partidele îmi dau fiori, sunt mai aprinse ca niciodată, unele la antene au un tată, pe felix, omul care trage sfori, altele, pe unde pot şi toate dau în clocot. E clar, la alegeri fi-va ca-n razboi, deja se pregătesc agitatori. Uite banii, nu sunt banii, ba e albă, ba e neagră, ce ăştia vă vor da noi vă vom lua. Pe putere ungurii îi şantazează, opoziţia îi boicotează de te-ntrebi de ce nu renunţă oare şi să ne cheme mai devreme la votare. Oricum peste trei sau patru luni, toţi, vor veni cu păreri să le susţină şi-un îndemn: Votaţi-ne! Noi suntem ăia bunii. De fapt, o ştim, puterea este ciolanul ce-l visează ca nebunii. Staţi cuminţi, bani nu primiţi nici pentru o pastă de spălat pe dinţi.
Deja ne inundă cu sondaje cu tot felul de personaje, un fel de oglindă oglijoară cine-i cel mai apreciat din ţară şi înditruit să câştige alegerile de la vară sau de la toamnă care-nseamnă un ciolan asigurat şi-o avere ce poate fi pusă la-ngrăşat.
Eu cu cine votez? Să fiu cinstit nu-mi trece nimic prin gând. Nu-s imaculaţi, nici Albă ca Zăpada şi mi-e teamă că iar vedea-vom plină strada de nemulţumiţii păcăliţi, a câta oară şi ăsta-i gândul ce mă înfioară că partidele vin la putere la rand, să ne fure şi să ne mintă fremătând. De aceia eu am să mă votez pe mine, tu, să te votezi pe tine, noi, să ne votam pe noi, să nu mai dăm vreun ban la stat iar partidele ce vor puterea să o facă, dacă asta le e vrerea, pe banii lor, primiţi din cotizaţii, nu luaţi de la popor. Si dacă vor conduce bine îi vom gratula cu prime, nişte bonuri de masă, la mama lor, acasă.
Aron after 65 