La bâlci

Posted: aprilie 27, 2012 in Scrierile mele

Eu şi bunul meu prieten şi coleg de bancă, am plecat într-o scurtă învoire (toate învoirile erau scurte) pe vremea când eram elevi la şcoala de cadeţi din Constanţa. Era o zi de iarnă, în prag de Moş Gerilă (“porecla” Mos Crăciun-ului” de după ’89), frumoasă dar, vântul specific litoralului ne grăbea spre un loc mai aglomerat, dar mai “călduţ”, unde să servim o ţuică sau măcar un vin fiert. La balci. Deschis în fiecare iarnă spre deliciul (dacă putem vorbi de delicii, pe vremea şi în vremurile alea) “copiilor” de toate vârstele. Erau tot felul de “aplecători” şi tarabe cu tot felul de îndemnuri la “încercări”, “băut”, “mâncat”, lanţuri, bărci……
Ne-am oprit la o “aplecătoare” unde tinerii îşi exersau îndemânarea, cu o armă cu aer comprimat, luând la ochi câte o ţintă care, de îndată ce se “dădea” lovită scotea la iveală câte “ceva”, care-l bucura de doua ori pe trăgător, odată că a nimerit şi o dată ca i s-a aratat ce era în spatele acesteia. Eu şi cu colegul meu, în stânga mea, priveam încordarea ce se citea în ceafa unui tânăr, însoţit de prietena sa. Işi încerca norocul, cu intenţii serioase, la ţinta sub care era scris “Unde este mireasa?”.A tras odată. Nimic. A mai tras odată. Tot nimic. In timp ce se pregătea pentru a treia încercare, am luat şi eu o armă. El, nimic. Ochesc şi eu ţinta cu “Unde este mireasa?”. L-am simţit urmărindu-mă, probabil să-i demostreze “colegiei”, deocamdată, de braţ, că este vorba de o defecţiune tehnică. Trag. Culmea, deşi nu am fost un trăgător prea bun, apare “mireasa”. Tinerii se departează şi eu mă pregatesc pentru o nouă ţintă. Intre timp, fără să-mi dau seama, bunul meu coleg, mă părăseşte. Trag. Nimic. Mă întorc, în stânga, spre el, plecatul. In locul lui o fată frumuşică zâmbind la nereuşita mea. Privind-o în ochii care, ar fi trebuit să fie ai lui şi dându-mi seama ca fac o mare greşeală, fără să pot opune rezistenţă, i-am spus, e drept, cu amărăciune dar şi cu “toată gura”:…
Ce i-am spus? Aţi ghicit. Dacă aveţi copii sau nepoţi, spuneţi în gând ultimul meu cuvânt.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s