Bine-ai venit, An nou !…

Cine o poate spune mai bine decât I. Minulescu

Bine-ai venit, An nou!…
Bine-ai venit…
De când te-aştept aproape-am şi albit…
Dar fiindcă-mi intri-n casă-ntâia oară,
Te rog să nu-mi faci casa de ocară…
Nu te grăbi să-mi intri pe furiş,
C-abia sosişi…
Noroc că te-aşteptam deştept
Să te previu la timp, să fii atent,
Şi-n clipa marelui eveniment
Să-mi calci în casă cu piciorul drept…
Şi nu uita
Să-ţi laşi ciubotele afară,
Aşa te vreau!…
Te vreau la trup curat… neprihănit…
Şi tot aşa la suflet şi la minte –
Te vreau sub chipul celui arvunit
Pe treizeci de arginţi
Şi-un blid de linte!…
Şi-acum, că te-nduraşi să-mi intri-n casă,
Poftim la masă…
Dar mai nainte de-a gusta
Din vinul şi din pâinea mea,
Deschide-ţi ochii bine, ca să-nveţi
Povestea Coliviei cu sticleţi…
Şi-n urmă, dacă poţi să te-ntregeşti
Cu sfinţii din icoanele de pe pereţi,
Te rog – de pe parchete si sofa –
Să-mi schimbi covoarele de Buhara,
Şi-n locul lor tu să-mi întinzi
Numai velinţe olteneşti.
Ca să-mi rasfrâng cu ele, în oglinzi,
Podoabele mândriei strămoşeşti…
Iar pe măsuţele pătrate,
În locul florilor de crin, fanate,
Să-mi pui în strachine de lut
Crăiţe sângerii culese
În cinstea viitoarei florărese
Care, probabil, nici nu s-a născut!…
An nou…
Ai auzit ce-ţi cer?…
Nu-ţi cer să faci nimic în casa mea,
Mai mult decât ai face tu-ntr-a ta!…
Iar eu, un biet român ursit
Să fiu scuipat şi pălmuit,
Deşi n-am casă cu calorifer,
Te-adăpostesc de viscol şi de ger
Şi te cinstesc aşa cum se cuvine
Să fiu cinstit şi eu – măcar de tine!…
Te-ntâmpin ca pe-un frate-adevărat –
Un frate ce-mi va da napoi
Sticletele ce mi-a furat
Alt frate, mult mai mare decât noi!…
Te-ntâmpin numai cu atât –
Ce mi-a rămas –
Un “Ah” în gât,
Şi-un gest cu care te primesc
Ca pe-un “Specific românesc”!…
An nou!…
Fii nou de sus şi până jos!…
Copil al nimănui şi-al tuturor,
Copil din flori,
Copil gălăgios…
Desfăşură-te-ncet de pe mosor…
Încet… cât mai încet… şi liniştit…
Şi fii atent ca nu care cumva
Să ţi se rupă firu-n casa mea!…
Bine-ai venit, An nou…
Bine-ai venit!…

Petrecerea dintre ani

Intenţia mea a fost să plecăm undeva, să petrecem de revelion. Oferte de petrecere, dacă ai fi căutat, găseai şi pe Marte, unde puteai să ai parte de un Revelion inedit şi de povestit la nepoţi, cât sunt încă necopţi, la minte şi nu înţeleg prea multe cuvinte. Am dus chiar tratative să plecăm în Insulele Maldive, la una din vile, măcar trei zile, dar trebuie să fi norocos tare, ca numai una din două să nu plouă. Pentru Brazilia aş fi putut opta, ca-n noaptea de Revelion să mă scald, dar am auzit că e prea cald. Din ţară, aş fi preferat Poiana Brasov, dar nu-mi place să-l văd pe Gigi că vine, dimineaţa, cu “Steaua”. Cinstit, toate locaţiile mi-ar fi plăcut, c-aşa sunt eu făcut, nu mă uit la bani…că n-am. Unde sa mergem pe praful ăsta? Am hotărat să-l petrecem ca anul trecut, ca anul trecut al anului trecut şi ca anul trecut al anului trecut al anului trecut, adică în familie.
Nu ştiu vouă, dar mie îmi place să petrec, aşa că petrecerea am început-o mai devreme, când am petrecut-o pe fiica-mea până la poartă. (Ea a petrecut revelionul în altă parte şi după cum ne-a povestit, a petrecut “ca la carte”). Un câine mi-a scăpat din curte şi l-am petrecut, şi pe el, cu privirea, până a dat colţul. Colţul străzii. Auzind strigătele mele, a ieşit şi soţia. M-a întrebat ce se petrece. Cum petrecerea luase sfârşit, am petrecut-o în casa, la bucătărie, unde am petrecut câteva ceasuri, să pregătim masa de Revelion. La masă am petrecut, un ceas, manevrând mobilul, să răspund la semeseuri, cu mulţumiri asemenea şi petrecere frumoasă. Apoi am petrecut un ceas, cu mobilul la ureche. Am mai petrecut ceva timp, cu privirea, bucatele de pe masă, până m-am hotărât ce să “ciugulesc”, să pot bea, măcar, un pahar plin, cu vin. N-a trecut mult şi a bătut gongul de sfârşit de an. Petrecerea era pe sfâriste. L-am petrecut pe socru-meu în dormitor, acolo îi place să petreacă la televizor. Am petrecut-o pe soţie în bucătărie si am continuat să petrec, cu privirea, operaţiunea de spălare a vaselor. Am mai petrecut ceva timp cu ştersul lor, după care, ne-am retras în dormitor. Aşa că, pe…trecerea dintre ani a fost ca o travesare pe…trecerea de pietoni.