Operatia de fimoză

Zilele trecute venind de la serviciu, l-am întrebat pe socru-meu “Ce-a zis medicul despre analize?” Are diabet şi de aici probleme. Râzând mi-a spus “Mi s-a recomandat să fac operaţie de fimoză”. Tare ! La vârsta lui. Tocmai mă gâdeam la “ce are sula cu prefectura” când am fost coborât pe pământ tot de el “Am încredere oarbă în doctori”. Asta mi-a adus aminte că nu mai văd bine. Trebuie să-mi shimb ochelarii. Aşa că, a doua zi, m-am dus la un magazin de Optică. Nu-i spun numele să nu-i fac reclamă. Lume multă, de parcă toţi “chiorii” din Constanţa se hotărâseră să-şi schimbe ochelarii în aceiaşi zi. Cum n-am rabdare, m-am dus alături, câţiva metri, într-un altul, tot de optică, dar gol. Acolo, două fătuce, simpatice, alese parcă de la Miss România, m-au întâmpinat cu zâmbete atrăgătoare, gata să mă servească “la cleşte”. Cleştele s-a dovedit a fi unul de rufe, care la prima “agăţare” îi sare resortul. “Cum dracu’ rezistaţi alături de vecinul dumneavostră?”, le-am întrebat în timp ce aruncam privirea prin vitrinele cu rame de ochelari. “Mai intra şi câte un grăbit ca dumneavostră”. Oops, şi în timp ce mă gândeam că am nimerit la o “optică” de urgenţă, le-am auzit spunându-mi să iau loc, “imediat vine şi medicul oftalmolog”. A venit. După un sfert de oră, dintr-o cameră alăturată. Am continuat să privesc ramele de ochelari “gucii”, “versace”…şi tot felul de “capace”, la preţuri cuprinse între pensia lui socru-meu şi salariul meu pe doua luni, jumate.
Medicul oftalmolg era tot una, din acelea de la Miss Romania, că n-a trebuit să-mi spună de două ori “uitaţi-vă la mine”. După ce m-a examinat în două aparate, mi-a spus ceva ce mi-a amintit de o reclamă “aveţi ochii roşii ca un semafor” şi mi-a scris o reţetă cu nişte picături. “O să-mi facă ochii verzi?”, am întrebat-o. Fetele au început să râdă. Aveau simţul umorului, dar şi nişte preţuri,…de-ţi venea să plângi. După ce mi-a arătat panoul cu litere şi cifre şi i-am spus ca abia văd rama, schimbându-mi tot felul de lentile s-a reuşit o oarecare corecţie. “Domnule”, mi-a spus, în timp ce-mi scria reţeta, “Aveţi cataractă, probabil ca va trebui să vă operaţi”. Oops, iată că cineva a recunoscut că am şi eu ceva. “Să nu mai spuneţi la nimeni” i-am zis, “Am auzit că Guvernul anchetează marile averi şi nu vrea să mă pomenesc cu un impozit suplimentar”. Gluma şi-a făcut efectul şi în timp ce negociam rama şi lentilele m-a sunat mobilul. Era nevastă-mea. Nu ştiu cum face, dar mereu îmi ridică mingea la fileu. M-a întrebat dacă am ajuns la “optică” si dacă mi-au găsit ceva. “De găsit mi-au găsit. Trebuie sa fac operaţie de fimoză la ochiul drept”. S-a aşternut linişte în magazin. Am citit pe fetele celor trei Miss nedumerirea dar şi o curiozitate la ce va urma. Prima care a rupt tăcerea a fost doctoriţa, încercând să-mi explice ceva, dar am oprit-o spunându-i “Cum aţi fi vrut să-i spun dacă eu vreau să belesc ochii mai bine?!”