Unui nou coleg, inginer, proaspăt angajat, i-am dat să-mi facă în AUTOCAD o schiţă monofilară de alimentare cu energie electrică a unui agregat. La intrarea în tabloul de distribuţie electrică…surpiză. Mi-a pus o flanşă şi un robinet.
Arhivă pentru aprilie, 2013
Se ştie că mămăliga…explodează greu
Imi aduc aminte de ce spunea Ponta, după ce guvernul MRU a anunţat reîntregirea salariilor la bugetari: “le mariţi ca să fiu, eu, nevoit să le tai”. Nu le-a mărit MRU le-a reîntregit Ponta, si a mai dat şi vreo 4% la pensionari. Nu cât ar fi trebuit, conform legii. Ce a avut el grijă, a fost să faca în aşa fel încât să le ia banii înapoi. Parţial a reuşit. A mărit preţurile, impozitele şi a “forşat” baronii locali, în cârdăşie cu primarii, să inventeze tot felul de taxe aberante, pe linişte, pe câini, pe ape de ploaie, pe aer, pe…o vom mai vedea, că au timp de-aşa ceva. Anul acesta au fost două mari tăieri de panglici, cu surle şi trâmbiţe, pe la posturi TV, de altfel, realizări de mare succes, cu care numai USL-eul s-ar putea mândri, sfiinţite cu sobori de preoţi: un lift şi o fântână.
Uite aşa, cred, în disperare de cauză, Ponta propune impozitarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor mai mari de 1000 euro. “Liberalul” Crin, acest personaj ridicol din politica românească, un arogant şi foarte priceput la nimic, care în afară de “Jos Băsescu” nu stie nimic (am repetat nimic, pentru că dintr-un “nimic” nu poate ieşi decât, nimic) a sărit ca ars, nu mult, câţiva milimetri. Cică, n-ar fi de acord dar, se pare că s-a răzgândit. Măi, adormitul Maicii Domnului, cum să te opui PSD-eului? Mai pupi tu preşedenţia fără srijinul lui Ponta? Nu, aşa că înghite, înghite şi iar înghite, si cine ştie, poate, votanţii se vor lămuri.
Bugetarii cu salarii nesimţite, “care este” (citez un clasic în viaţă) vor fi impozitaţi suplimentar şi Ponta zice că “ştiu să tai mai bine decât Boc”. Cum s-a ajuns la astfel de salarii nimeni nu vrea să ne explice? Ne tot spun că ele nu pot fi micşorate ci doar impozitate. Păi, parcă am scris odată că bugetarii nu plătesc impozit pe salarii, impozitul acesta este plătit de stat. Deci, Ponta, nu este o impozitare suplimentară ci o micşorare de salariu. Că-i arde pe aceşti bugetari, nu mă deranjează, mă deranjează că-i arde si pe pensionari, desi n-ar trebui să mă pronunţ prea ferm, dacă mă refer la pensionarii din magistratură sau poate şi din alte părţi. Cert este un singur lucru, Ponta va începe să ne “ardă”. “Arsurile” le vom simţi la interior, la exterior, la interior, la exterior…Vă recomand dicarbocalm.
Aud că nişte poliţişti sunt anchetaţi pentru şpagă. Ar fi dat “amenzi”, plătibile pe loc. Conform legii, de mult nu se mai plătesc amenzi, direct la poliţişti şi acest lucru îl, ştiu toţi şoferii, amatori sau profesionişti. Este clar, plătirea amenzii la poliţist este egal şpagă. Nici înainte, pe vremea când ,tot conform legii, plăteam poliţistului, nu eram siguri dacă este şpagă sau o chestie legală. Asta vreau să vă explic.
Din motive personale, un an am făcut naveta de la Constanţa la Timişoara, săptămânal, pe vremea când plata amenzilor se făcea direct la poliţist. Nu ţin minte să fi făcut vreun drum Constanţa –Timişoara şi retur să nu fi fost amendat, cel puţin odată. Mi-a aduc aminte că la sfârşitul verii anului ’98 sau ‘99, după o vacanţă la mare, i-am dus la Timişoara pe cumnatul meu şi familia sa. La destinaţie cumnatul meu mi-a spus “Băi, eu cu banii pe care, tu i-ai plătit, pe amenzi, trăiam o lună”. De obicei, traseul meu era prin sud. N-am trecut niciodată prin Caransebeş fără să nu fiu amendat, depăşire de viteză (67 km/oră), când în oraş, pe vremea aceia era permis 60 km/oră. N-am comentat niciodată, plăteam şi megeam mai departe. Intr-o zi, soţia mea, a văzut pe bancheta din spate o carte despre accidente de circulaţie, scrisă de purtătorul de cuvânt, pe atunci, a poliţiei, parcă Ciochină, şi am auzit-o: “da, de când cumperi tu, cărţi din astea?!”. Avea dreptate. Mă oprise poliţia, undeva după Caransebeş, pentru depăşire de viteză şi m-a pus să optez între o amendă sau cartea lui Ciochină. Nu ştiu ce câştiga statul la afacerea asta dar, ştiu ce câştiga Ciochină.
Plăteam direct la poliţist, dar niciodată n-am ştiut dacă banii plătiţi de mine ajungeau la stat sau în buzunarul polţistului. Am aflat asta puţin mai tarziu cand, am fost citat să mă prezint la poliţie. M-am dus. Cum aş fi putut să refuz un organ al statului? Prima întrebare care mi s-a pus a fost “Când aţi trecut ultima dată prin Bucureşti şi aţi fost amendat?”. Mă gândeam, când am trecut fără să primesc amendă şi chiar să-i întreb “la intrare sau la ieşire?!” Si ca să nu greşesc, am dat un răspuns evaziv: “nu mai ţin minte”. Aiurea, prin gând mi-a trecut aşa, ca o chestie “ce dracu’ vor ăştia de la mine?, că nu ţin minte să fi fugit vreodată de la locul amenzii”. Am aflat, erau anchetaţi nişte poliţişti ce dădeau amenzi cu chitanţiere false.
Am întâlnit şi alfel de poliţişti. Ieşisem din Sebeş. Fac ce fac şi mă lovesc de “sebeş”. Eram în drum spre Sibiu. In faţa mea o “târtăreaţă” de maşina şi pentru că drumul era liber am depăşit-o. Poliţia, întotdeauna, undeva la pândă, m-a văzut c-am strâmbat linia continuă şi ne-a tras pe drepta şi pe mine şi pe “târtăreaţă”. Dândui actele politistului, l-am rugat să dea drumul “târtăreţei” că ştiu unde am greşit şi recunosc. “Chiar ştiţi?”. “Da, chiar ştiu, am strâmbat linia continuă”. A zâmbit şi după ce s-a consultat cu colegul mi-a înapoiat actele şi şi…. “A doua oară să nu se mai întample”.Deh, poliţişti şi poliţişti. Aceştia m-au suprins, plăcut şi dacă mă întrebaţi, acum, nu ştiu ce buzunar am găurit, al statului sau al poliţistului.
L-am văzut, ieri, pe Ponta alături, de van Rompuy. N-am “citit” atâta mulţumire pe faţa lui, cam de multă vreme. A încheiat c-o glumiţă. Proastă de proastă, ca toate glumiţele lui, urmată, evident, de un rânjet.
M-am uitat la faţa lui van Rompuy. Glumiţa nu i-a afectat muşchii zigomatici ai feţei, nici pe cel mic şi nici pe cel mare, poate un pic cel corugator al sprâncenei, care-o coboară şi încreţeşte pielea frunţii pe verticală, ca atunci când încrutăm sprâncenele.
Să-i fie glumiţa lui Ponta, aurită, şi la revenirea lui van Rompuy în ţara noastră (dacă se poate cât mai repede), să găsească un alt guvern. Mie, nu mi s-a părut că Ponta era alături de van Rompuy ci… a lături.
Ieri, pe unul din cele mai largi bulevarde ale Constanţei, cu patru benzi pe ambele sensuri de mers, la o oră de vârf, mi-a luat a jumătate de oră să ajung în intersecţie. Mai mult stand, decât megând, am aruncat o privire în lungul şoselei. Undeva, departe, la intersecţie, lume multă, vreo două camioane, un escavator cu pikamer, unul cu cupă şi câteva maşini negre cu girofar. Văzând atâtea forţe în intersecţia în care eu trebuia s-o “fac” la stânga, deţi îmi place mai mult spre dreapta, prin cap mi-au trecut tot felul de scenarii.
Prima revelaţie a fost că s-au găsit gaze de şist. Mă şi gândeam că, ajungând acasă şi deschizând televizorul, pe toate programele, alianţa USL, în frunte cu purtătorul de cuvinte al Guvernului, Ponta, ne va da vestea cea mare, în timp ce Nicolaescu îi va şopti “vorbeşte cu litere de tipar, să înţeleagă tot prostul”. Mazăre, deghizat în sondor, şef, cochet, într-o salopetă cu bretele roşii, şi pe cap, purtând o cască, un fel de coif de pe vremea romanilor, înconjurat de vreo trei sau patru specialiste în gaze, îmbrăcate cel puţin, sau, mă rog, mai puţin, vorbindu-ne despre importanta descoperire. Apoi, Fenechiu, oferindu-se să le transporte cu platformele achiziţionate de cel mai mare şofer al ţării, Mitrea, sau, la nevoie, chiar cu vagoane de la CFR Călători, că tot circulă goale. Un bun prilej pentru a pune CFR pe picioare. Primarul Capitalei, îi va sări în ajutor: “renunţ la autostrada suspendata şi voi construi o telegondolă, low-cost, de la Bucureşti la Constanţa”. Dragnea: “va trebui să reorganizam regiunea de sud-est; mutăm Constanţa la Ciamurlia”. Constantin se va oferi să suvenţioneze păşunatul pe aeroportul Kogălniceanu, care va fi mutat la Ciocarlia de Sus. Când va vorbi Grapini, Mazăre va exploda ca bobul de fasole “de Mamaia nu vă atingeţi!”. Duşa va sări în “apărarea” lui Grapini, Vosganian: “avem deja, paisprezece investitori care s-au arătat interesaţi”. Şova: “asta este o problemă de mari lucrări publice. Am discutat deja cu Năstase, este şi el interesat, are cincisprezece case…de încălzit”…Aş mai fi continuat dar, mă apropiam de intersecţie. Să nu credeţi că l-am uitat pe Antonescu. Nu va fi prezent la comunicatul Guvernului, precis doarme visând ca va fi Preşedinte.
Nu, nu era vorba de gaze de şist. La început, am văzut săpându-se o groapă, în jurul ei mulţi oameni şi am avut o a doua revelaţie. Am crezut că a murit Mazăre şi cum îl ştiu extravagant, ar fi cerut să fie înmormântat sub o trecere de pietoni, să-l calce constanţenii în picioare. Aiurea, cum să moară Mazăre. Vă daţi seama ce-ar fi fost acolo: toate fufele, toţi pensionarii şi după dimensiuni, l-aş fi recunoscut pe marele bărbat, Nicuşor Constantinescu.
Nu, în intersecţie, se construia o banală “limbă” de pământ, şi eu care credeam că voi avea o revelaţie.
Aron after 65 