Lecția de dans

Așa se joacă pe la noi, când pe stânga când pe dreapta, un pas înainte, doi pași înapoi. Am dat zile de la mine (așa mi s-a părut că se cuvine), cu gândul să las să se mai limpezească apele, să se dezmeticească lumea și ca nu cumva să asist la o împrietenească adunare în Piața Endependenți „noă’șpe”, cu bis. Nu! E pe bune și m-am liniștit. Deși nu i-am înghițit, i-am „cinstit”. Am asistat la o „Țiganiadă” de toată frumusțea, cum n-a mai fost și sper să nu mai fie deși. am o bănuială, nu încape nicio îndoială. Personajul principal, Kyr Kaloș de Căcăreaza, cu teama în suflet de a juca, pe veci, rolul de viitor Președinte al României și de frică să nu-i treacă cuiva prin cap să-i înmâneze premiul de „cel mai bun președinte” în rol secundar, a rupt prietenia cu Născocor de Târgu Jiu. Și-a luat „berbecii” și l-a lăsat numai cu „oile”.
Acum, din dorința de a pune capul pe Dulcineea (așa alintă el pernuța din patul de la Cotroceni) caută sprijin. Deocamdată a ajuns la Ploiești. Să ne trăiești!
Născocor de Târgu Jiu, rămas cu „turma” pe jumate, s-a gândit să apeleze la baciul ungurean, Becicherec Istoc de Tărgu Mureș. Ultimul care neuitând că inițial n-a fost dorit (ridica pretenții și impunea condiții), a afirmat că „recunoaște șansele momentului”. Credeți c-o să-l învețe pe premier să joace ceardaș ?