Consultaţia

Posted: Noiembrie 24, 2014 in Scrierile mele

Acum una lună familia m-a programat la oftalmolog. Puteam să-i contrazic? Nu! Îi deranja c-aveam o scuză.
Am intrat într-un salon unde o asistentă mi-a arătat tabloul cu litere. La al patrulea rând m-am încurcat. Nu-mi dădeam seama ce mi-a arătat şi am oscilat, în gând, între un câine şi o pisică. Ca să nu greşesc am întrebat-o:
-Sunt animale?
-Nu! vine răspunsul. Sunt litere.
M-am dat bătut. S-a apropiat de mine şi văzându-i zâmbetul încolţit pe buze mi-am dat seama că, deja, mi-a crescut cota la patru virgulă cinci milioane lei vechi.
-Mergeţi mai în faţă să vă consulte domnul doctor.
Mai în faţă era locul în care conform proverbului, adecvat situaţiei, ochii care nu văd se uită…în aparate. Doctorul, un tinerel îmbracat în nişte blugi cu buzunarele la spate până la genunchi m-a intrebat:
-Cine va recomandat?
-Familia. Mi-au zis c-am început să calc în străchini deşi, le-am spus să nu le mai lase împrăştiate în toată casa.
-Sunteţi glumeţ!
-Nu! Pacient.
-Da! Ne-am mai văzut vreodată?
-Nu! E prima dată şi sper să fie şi ultima.
Dupa ce m-a examinat prin aparate m-a întrebat:
-Când v-aţi pierdut vederea la ochiul stâng?
-Eu cu dreptul nu văd. Cu stângul mă descurc mai bune.
-Nu-mi daţi mie lecţii cu ce ochi vedeţi şi cu ce ochi nu vedeţi, trebuie să ştim când v-aţi pierdut vederea la ochiul stâng. E foarte important şi vă rog să colaboraţi.
Ca să nu-l supăr şi să nu creadă că nu vreau să colaborez i-am dat un răspuns evaziv:
-Când l-am văzut pe Max, câinele meu, un maidanez de talia unui cobanesc german, precum un pechinez.
-Ciobănesc german, zici? Tocmai acum ţi-ai găsit o asemenea comparaţie?
-Să-i zicem mioritic deşi Max nu-i aşa păros.
-Vedeţi, avem un punct de referinţă. Deci, când l-aţi văzut pe maidanez ca pe un pechinez? Străduiţi-vă să fiţi cât mai exact.
Răspunsul meu a fost ferm şi de o precizie de invidiat:
-Când mi-am pierdut vederea la ochiul stâng.
Doctorul s-a uita la mine cu ochii cât cepele de parcă crescusem eu, în ochii lui. Mi-a făcut o reţetă şi mi-a ridicat cota de participare la concursul „Vezi şi vezi ce pierzi” la treizeci de milioane lei vechi.

Comentarii
  1. Noni spune:

    Revin, obsesiv, deşi EU sunt de vină că n-am reuşit să ajung la dvs. Pe când o carte de umor…spumant, marca Petru Aron? Măcar din ianuarie încolo…

  2. Gheorghe Boros spune:

    BaAroane,am si eu un sfat desi nu-s mai batran ca tine:nu mai folosi cuvintele INCERC si SPER,pt.ca uite,ponta a incercat si a sperat si vezi ce a iesit.Nici TREBUIE nu e bine sa fie folosit.Asa ca:este bine SA FII si SA FACI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s