Un popor de optimiști. Scurt istoric.

Posted: Octombrie 1, 2015 in Scrierile mele

După revolta de la Timişoara ce cuprins-a toată ţara, optimiști, l-am votat pe „măi dragă”, să scăpăm de Ceauşescu. La început avea în cap un socialism cu faţă umană şi ne-a oferit capitalismul deşănţat cu faţă duşmană. L-am ţinut două mandate. Având „sula în coaste” și-a ales ca parteneri niște mineri. Oameni dotați… cu bâte pentru a ne bate, colegial, pe spate, cu hârlețe pentru dat binețe peste fețe, să ne-nvețe reguli noi despre strictețe și cu lopeți sau târnacoape să ne-ngroape….panselute. De altfel, harnici ca un grup de albinuțe. Si astăzi, lumea care trece pe-acolo își face cruce. Un moftangiu, ales de-al nostru din Sibiu, preconizează unirea tuturor crucilor într-una mai mare, să se vadă de la o poștă…chiar și de la una din Ferentari. Va face calcule de paralaxă, pe care va propune o taxă, să se vadă și din Năvodari.
Ce a urmat? Optimiști, i-am votat pe țărănițti. Le venise rândul să pună „volanul” pe direcția ciolanul. „Țapul” nici nu s-a zbătut și s-a dat bătut…de sistem. Un blestem, de parcă el ar fi stat capră. Au dispărut după primul mandat. Sătui de caltaboși și cârnați afumați s-au dat plecați. Urmarea a fost că nu-i mai găsești nici căutați cu lumânarea.
Să-l dovedim pe Vadim, o mulțime cu nimica în desagă l-a ales a treia oară pe „măi dragă”. Primul lui mandat a fost așa, o chestie de trestie. Un fel de tranziție. N-a fost ales din optimism ci din teamă de extremism. Dintre două rele ne-am ales cu „sula-n coaste” la putere.
Tot din optimism am ales un nou escu pe nume Băsescu. Gurile rele îl acuzau că a trimis flota să navige pe Apa Sâmbetei. Unde ar fi vrut să navige?! Astfel îl învinge pe supranumitul „patru case”, care avea unde să stea. După primul lui mandat, votul fiind echilibrat, pentru o noapte în care nu s-a-nchis o geană, oamenii lui „măi dragă” l-au sărbătorit pe Geoană, cunoscut ca „Mihaiela, dragostea mea!” N-a fost cum s-a prorocit şi după numărare s-a produs multă rumoare. De la „tigancă împuțită” pâna la „Țiganiadă” n-a fost decât un pas. Astfel, Chir Caloș-ul de Constanța frate, după ambi părinți, cu Născocor de Cotroceni intră-n cârdășie, la o nășie, cu Becicherec Iștoc, un „Cezar” de Drăgănești ce locuia într-un palat cu turnulețe țigănești. Becicherec Iștoc, într-o bășcălie, după o paranghelie, își ascunde lama unui cuțit, ascuțit, după o beție cu „compot”, între coastele patru și cinci, ale unui nepot. Era cel mai aproape și a apreciat că lama încape. Rudele nepotului văzând această fantezie au iscat o isterie. Au chemat „organul” și un medic să-i coase „buzunarul”. A urmat un proces unde „Cezarul” de Drăgănesti a declarat, răspicat, că a greșit sertarul. După multe plimbari, pe un traseu, nemarcat, a nimerit, ofuscat și opărit, într-o „strâmtoare” la sud de Munții Carpați, loc de meditare și cu răcoare. Afectat de traseu s-a gândit să-l „marcheze” cu „mălai” ( citise el într-o carte) așa, cam cât să se poată face „mămăligă” vreo patruzeci de ani. Trimite-un emisar la Chir Caloș-ul de Constanța cu care-a intrat în cârdășie la o nășie, să înduplece instanța. Nu s-a aflat cine s-a bucurat de „mălai” dar, lui Chir Caloș i s-a acordat un spațiu de creație si de meditație. Această poveste va rămâne-n anale… ca și cum te-ai trânti-n alcov și-n loc de pat dai de-un morcov.
Ultima zvâcnire pentru pomenire a fost alegerea între un personaj de tot basmul, un fel de Păsărilă Lăți-lungilă și un ardelean, neaoș…neamț. Lupta a fost aprigă și de toată jena. Păsărilă a apelat și la forța divină. Și-ar fi dorit să intre-n Cotroceni, nu ca pisicuț ci ca un leu și de la mai puțin de-un metru să-nfinga-n fundul lui Băsescu un bombeu. A dat pomeni din Constanța pâna-n Apuseni. Sfetnici i-au fost americanii. Dorea să pun de-un șfanţ şi când credea că-i mai frumos, toate s-au întors pe dos, a câştigat un neamţ,… dar ardelean.
Ardeleanul, mai mult azvârlit în Palatul Cotroceni, cănd s-a trezit în fotoliul de Președinte ne-a amintit memorabilele cuvinte: „No, așe!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s