„Noapte bună !”

Aseară am avut o surpriză. Un zbang pe WhatsApp mi-a trezit atenția. Mă uit. Era doamna care-mi ceruse, în aceiași zi, prietenia pe facebook. Necunoscuta, dar deloc reținuta:
-Ce mai faceți domnule…!?
-Bine! Multumesc de întrebare, dar dumneavoastră?
-Nu prea. Sunt de trei ani în Constanța și nu am un prieten. E frig. Afară plouă.
-Eu, când plouă, ies afară și dansez.
-Și mie îmi place, doar vara și să fiu strânsă-n brațe de-un iubit.
-Amatori sunt destui. Bag samă, dumneavoastră doriți un profesionist.
-Sunteți glumet. Sunt tânără și neliniștită.
-M-ați nimerit la fix, cum s-ar zice „punct ochit – punct lovit”. Sunt bătrân și liniștit.
-Da’, câți ani aveți ?
-Șaptezeci.
-În poză arătați mai tânăr.
-Aveți dreptate. Vorba vecinului meu, nea Costică: „Nimeni nu vă dă optzeci”.
-M-ați făcut să râd.
-De ce credeți că v-aș putea face și altceva?
-Când ați „dansat” ultima dată?
-Acum zece ani, la nunta de aur.
Din neliniștită, replica mea a transformat-o în nemulțumită , dar liniștită. Mi-am dat seama după urarea de încheiere: „Noapte bună!”