Toate urările din 2016 nu s-au îndeplinit. În 2017 va fi și mai bine. Dacă în 2016 Crăciunul ne-a prins cam așa:
în 2017 vom avea o frunză-n plus … la spate. Să fim optimiști.
LA MULȚI ANI !
Toate urările din 2016 nu s-au îndeplinit. În 2017 va fi și mai bine. Dacă în 2016 Crăciunul ne-a prins cam așa:
în 2017 vom avea o frunză-n plus … la spate. Să fim optimiști.
LA MULȚI ANI !
Sunt sărbători. A trecut Crăciunul, vine Anul Nou. Unii se ocupă „cu ridicata și cu amănuntul”. Chestia „cu ridicata” am auzit-o la televiziunea lui Ghiță. Pe „burta” știrilor citești numai bombe. De data asta am fost curios. După o lungă pauză de publicitate despre bucate a apărut prezentatorul, care a dat foc la fitilul bombei: „Guvernul Cioloș a ridicat din visterie un miliard”. „Analiștii”: Bambilici sau Scremetici, un urmaș de-al lui Ilici și un reporter militar Ploșniță, Ploștină, Prișniță sau cum i-or mai chema (am un „platfus”) au înfierat cu mânie proletară „ridicata” guvernului Cioloș. Ce-au uitat să ne spună, prezentatorul și „analiștii”, a fost „cu amănuntul”. La ce s-au folosit acești bani. Nu-mi rămâne decât să fabulez. Reformulez, să-mi imaginez. Guvernanții, până se hotărește Johannis, și-or fi plătit un sejur la Miami, să facă surf pe un tsunami cald, pregătit de Donald Trump.
Ca și Cioloș, m-am ocupat și eu „cu ridicata” . I-am ridicat tensiunea nevaste-mii citindu-i câteva facturi. „Cu amănuntul’”, pot să va spun că am reușit să i-o stabilizez la 20. N-am putut mai mult și asta, probabil, până-mi vine pensia din ianuarie, când o vom aștepta pe cea din februarie.
Socrul meu a avut o cădere de tensiune. „Cu ridicata”, la el a fost mai simplu. „Cu amănuntul”, pot să vă spun că nu-i plac animalele în casă. I-am băgat o pisică-n dormitor și i-am ridicat-o la normal.
Concluzia este simplă: bomba „cu ridicata” este un fâs dacă nu este condimentată „cu amănuntul”.
Din toată inima vă urez Craciun fericit!
Dacă nu vine Moșul să știți că a avut o problemă….
Când toată lumea se aștepta să se desemneze viitorul Prim Ministru, Johannis a ieșit la „rampă” precum Pavel Bartoș la „Vocea României” (reproduc din memorie): „Iată antrenorii! Iată concurenții! Iată plicul! Iată clasamentul!” Urmează o pauză… publicitară ca la PRO TV . Nu chiar așa de mare,… pană după Craciun.
S-a întrunit noul Parlament. Noilor veniți, cei cu pile și proptele, nepoței și nepoțele, frațiori, surori și alte rude mai îndepărtate, cumnaței și cumnățele de politicieni mai vechi, un ochi le râde și cu celălalt se uită ca vițelul la poarta nouă. Ceilalți, cu „n + 1” mandate, un fel de găini bătrâne, alea pentru zeamă bună, au făcut, din țara asta, borș. Toți mi-s dragi ca sarea-n ochi și piperul în nas.
Pesede-ul a căștigat cu o majoritate „absolută”, de optspezece la sută din numărul alegătorilor. Au plecat ai noștri, au venit ai noștri. Un fel de cui pe cui se scoate. (Doar Olguța, primărița, nu s-a decis. Este soldat credincios al partidului. De parcă de alde de-astea avem nevoie).
Parcă-i văd pe unii, din partidulețele cu votanți sub doi la sută din total alagători, ieșind precum curvele pe centură: „de astăzi, voi face parte din grupul PSD, …” sperând la o nouă investitură. (O veste bună. „Grevista”, cea cu foamea-n gât, s-a răsturnat cu căruța la intrarea în Caracal.) De nu i-aş mai auzi si nu i-aş mai vedea mi s-ar lua o piatră de pe inimă.
Peste câtva timp ne vor spune ca si cum … nici gura ne le miroase de cât căcat au mâncat că răbdările noastre ar fi numai rumenite, nu sunt suficient de prăjite.
Rămâne să ne băgăm picioarele … în apă rece și să scrutăm cerul în căutarea porcului. Nu ne vom putea plânge nici lui Mutu și vrem nu vrem vom bea, precum Grigore, agheasmă. Vorbă multă sărăcia omului. Fericirea trece prin stomac şi noi…o căutăm cu lumânarea.