Ministrului Agriculturii

Lui Daea

Decizia ta cu brendul e incertă.
N-auziși de cerere și de ofertă?
Crezi că doar pentru o oaie merinos
Vei putea să-i dai Elenei frunza jos?

Senryu

Parlamentul României

În plen se bea ceai
cu aromă de mentă
frecată de ei.

Cum a rezolvat primarul din Măciuca o problema ce-i dădea cu „virgulă”

Rămurel Pastramă, un fel de „din scoarță-n scoarță” și în același timp, primarul comunei Măciuca din Județul Vaslui, se trezește într-o dimineață devreme că-l frământa o virgulă din programul de guvernare al comunei și dezlipindu-se, cu greu, de lângă nevastă-sa, care îl părăsise de vreo trei luni, că n-a avut, săraca de ea, nicio bucurie de la el, nici măcar un copil, că i-au plecat toți în Spania și privind în oglinda din dulapul aflat vizavi de marginea patului pe care ședea, văzând că nu era chiar cu noaptea, în cap îi mijea o rază de lumină venită dinspre fereastră, ceea ce i-a înmugurit o idee, ca mușcata din glastră ce mijea și dânsa, în papuci a ieșit, afară mac-mac două rațe lătrau câinii la luna plină … ochii i-au căzut pe un plic și doar i-a spus postașului să sune măcar o dată și să nu-l mai arunce peste poartă … era gol… semn că Maricica lu’ Fleașcă era liberă la noapte, că acum un an i-a murit de cancer, tânăr bărbatu și nu de pomană îi sticleau ochii, când a trecut pe lângă birt unde se cinsteau sătenii, și-a intrat, și el, pentru socializare, că-l mai întrebau, și pe el, ba de una, ba de alta pâna ajungeau la Maricica din capul satului Pârțeștii de Jos județul Botoșani unde l-a cunoscut pe Neluțu Boubătrân, fundaș de nădejde la Zimbrii Bucovinei, pe care la transferat la Viitorul Ștefan cel Mare, pe două care cu fân de face săptămânal drumul la denea acuzat că a folosit fân public, da’ nu-i pare rău că e bun la suflet, iar ca fotbalist a devenit golgeterul campionatului dând cinci autogoluri de toată frumusețea și la ultimul, pe care la dat acasă, prietena lui Sarmisegetuza Tulbure , pe care în paranteză fie spus o iubea nespus, o fată de toată isprava dintr-un sat din județul Suceava, a sărit în sus de bucurie că ea n-avea de unde să știe în ce poartă trebuia să marce, de era să fie luată la măciuci de măciucenii din Măciuca, dar a salvat-o Pastramă spunându-le că s-a înțepat într-un cui, la Maricica în poartă unde, el Pastramă, intrase în vorba cu dânsa și din vorbă-n varbă în casă și acum se gândea că nu s-a prea descurcat, cu gândul la virgula lui despre care și Maricica i-a spus că ar trebui rezolvată, ceea ce l-a convins să convoace lărgita la căminul cultural pentru o consulație publică și nu-și mai aducea aminte dacă le-a spus sătenilor să anunțe din gură-n gură sau să ducă sticla la gura și s-o dea din mână-n mână, dar era mulțumit că a reușit să scrie discursul cu stimate consătene și stimați consăteni pe două pagini și la ora fixată a fost al căminul cultural, că lui nu-i place să întârzie și a decis că nu este constituțional ce s-a întâmplat declarând ședința închisă, cu unanimitate de voturi din lipsă de cvorum, că era singur în sală când a luat o decizie, pe care ar fi lăudat-o chiar și mai marii de la județ, hotărând să reconvoace lărgita la o oră în care să n-apuce sătenii să intre în birt, ceea ce s-a și întâmplat, au intrat, iar el la ieșirea din cămin a dat nas în nas cu Mariana Hopulele, învățătoarea din sat, care aflând ce s-a întâmplat i-a zis „bă Pastramă!” că-și permitea, i-a fost elev opt ani în elementară, deși preda numai la clasele unu-patru, eu zic să pui lărgita între două mese, pomana de un an a lui Fleașcă și nunta lui Boubătrân, deși ultimul a zis că n-o pune în aceaiași zi cu pomana, că nu-i mai vin oamenii la nuntă, așa că o pune seara, la sfatul nănașei Gherghina aia cu picioare de tătă minunea, 44 de nu-și găsăște încălțări decât la comandă, singura femeie din comună, care a născut, legal, un copil din flori că-i măritată cu Narcis a lu’ Trandafir, zicându-i că-i de bine, vin mesenii sătui de la pomană și nu-l costă decât țuica, care-i ieftină de-o ia de la Poșircă Asmarandei, ce se ține cu a lui Carcalete, o violată de gradul trei, după care a intervenit cu o corecție primarul Pastramă spunându-i că e handicapată, așa e, a continuat doamna Hopulele, că n-aude prea bine, da’ o să dea muzica mai tare, chiar dacă riscă să-i reclame popa, că a doua zi are liturghie și nu poate să doarmă noaptea, că suferă și de prostată și are veceu’ în curte sub un nuc, care de trei ani nu mai dă rod și o vrut să-l taie da-i bătrân și nu mai poate și de-i dă pe miri în judecată va apela la Raiu Viorica Speranța, nepoată după o familie de „struți” a distinsului Toni Greblă, o avocată unsă cu toate alifiile pe față că are riduri de parcă s-a trecut cu plugul peste dânsa și la nuntă pune și tu problema ta, adică virgula, pe o masă și să vezi distracție după aia, ca apoi, fără jenă, poți să pui în locul ei un punct și problema-i rezolvată.

La vot prin diaspora

În general, campaniile electorale nu pun accent pe viitorul României. Eu cred că este ca un drum cu metroul: Atenție! Se închid ușile. Urmează stația Timpuri Noi cu peronul pe partea stângă.
Îmi aduc aminte ce forfotă mare a fost la votarea președintelui României față de cea pentru Parlament. Accident sau avertisment. Încerc să le compar, scoțând dintr-un sertar câteva scrisori primite de la diferiți confrați, plecați, zic ei, spre mai bine. Au dorit să-mi demonstreze că au deprins și limba…

Din Spania

La primera ronda de las elecciones los partidos rumenos gobernantes jucado un poco murdario. Diáspora non pututo votare. Ștampilas muy pocos esta como inglés dice: „o mai deloc”. Para câștigare las elecciones en la diáspora se dice que en la segunda ronda número de centros de votación será muy pocos para eliminación de los căpățânatos (personas en la diáspora) de venire para votar. Será organizado una grande masa, festivamente preparato, a la campo verde. Todo el mondo avere la discrecion muchos mici, fasoles la caldera, vino en curgere de los damigenos y sin embargo para facere uitare de votar. Asi todo el mundo será felice. Primer Ministro, acusado de palgiat, va câștigare las elecciones, omitere fraudare e diaspora non stare la coda como durante el comunismo para duo „frateli Petreuș”.

Din italia

Sono uno dei Romania che è stata installata qui per non morire di foame. Per una bucata di pane bianco. Problema de la foame esta rezolvata, ma bere molto costoso. E stato eliminato. Io mi rezumo all’acqua de la chiuveta. Io vivere in Catania dove il nostro Primo Ministro completato un Master con titulo de maximoprestigio „Hormonis causa” (nu prea le are el cu titlurile, dar mă bucur, este mândru că e român). Io renuntzare a cinque giorni de mangiare per raggiungere la stazione di votare. Molto agglomerato. Io crezuto che tutti italiani sono venuti a votare per la Prezidente de la Romania.

Din Dubai

Scrisoare era în limba arabă. Cum am o memorie bună și n-am uitat liniuțele, bastonașele, cerculețele și alte semne învățate încă din clasa a întâia mi-a fost ușor să o traduc:
„Am auzit că în Europa au fost probleme legate de votarea președintelui. Aici totul s-a desfășurat normal. N-au lipsit ștampilele. Erau în parcuri pe bănci, pe trotoare, în taxiuri, în restaurante, în camerele de hotel și ca să nu o mai lungesc, ștampile pe toate drumurile. Fiind duminică, iar magazinele anunțaseră mari reduceri de prețuri, singura persoană care a votat a fost sora lui Monica Gabor (nu-i plac reducerile. De niciun fel). Nu-ți pot spune rezultatul alegerilor pentru că, încă, nu s-a terminat numărătoarea voturilor”.

Din Republica Modova

La Moldova, amu, aiși îi pizdeț, totu-i iasna. M-am dus la vot, la Chișnău. Văzînd atîta populație mi-o atpădit celestea de-am chicat pi buși. Gândi că sî fașe perevarot. Mi-am zîs: „Amu iaca tu șî cauț aiși?” cînd mi-or chicat ochii pe chiloți. Sî gregheau șî m-am gîndit sî mă vîr cu ei. Da șeia s-or lepadat de mini șî cărăbușu mi-o zîs:
-Șe mă sî tu ai zbor!?
M-am așezat în rînd. Ni-am zîs anigdoati șî o trecut vremea. Eram întîiul, bucuros de-mi vinea sî-mi tușuiesc bușili deși nu-mi mai sîmțam chișioarele când, o ieșît un nacialnic, cred pidagog. Avea niște floați pi cap de-am zîs câ-i o fă. Nu știu șî nu i-o chicat ghini, la dînsu, după cum mi-o zîs:
-Șî ti belești la mini, mă! Țî s-o ahuit ciribelu? Te cișăște schinarea!? Tu șî vrei!? Pizdealî!?
Apoi către populație:
-Buza!
Un fel di „gura-n ghips” ori „închide săltariu”, ca sî mă-nțîlegi mai ghini.
-Amu bazaru-i mort! O mai zîs ș-o intrat punând zăvoru.
Un cîcășios. M-am sîmțît atît de prost ca cînd îți put colțunii.

*

Pentru parlmentare am rămas doar cu dialogul dintre un reporter TV și cameramanul lui.
Reporterul TV după ce a luat interviul unui alegător s-a întors spre camera de luat vederi spunând:
-Am citit în ochii lui speranța.
După terminarea reportajului, cameramanul l-a întrebat:
-Cum dracu’ i-ai citit speranța în ochi, omul era sașiu.

Pentru Stălnica

Clubul Umoriștilor Constănțeni au fost invitați la Stălnica, o fermă aproape de Fetești. Mi s-a recomandat să spun și eu ceva. A fost un sfat, după cum am înțeles. Iată ce a ieșit. Dacă-i pomană, să fie primit.

Deși nu mi-am permis, niciodată, să dau sfaturi, am dat câteva. Am lucrat cinci ani la o carte și m-am făcut de râs aflând că în pușcărie, o carte se scrie în cinci zile, sau mai puțin. Fiind atât de productivi mi-am permis să le recomand:
-Lui Jiji: scrie una despre „Oierii vechi și noi”, un plagiat după „Ciocoii vechi și noi” a lui Nicolae Filimon. În loc de Ciocoi scrii Oieri și nu se va prinde nimeni. Cine dracu’ l-a mai citit pe Nicolae Filimon. Senatul american va fi încântat.
-Lui Borcea, un profesionist recunoscut pe plan intern și internațional, încă din perioada când se pregătea pentru „Cempions lig”, i-am recomandat să scrie o carte de specialitate: „Tehnici de futsal în camera intimă”. Nu s-a editat, încă, dar a „scris” câteva „ciorne”. Mi-am permis să-i recomand, și eu, o „ciornă” din Baia Sprie, mai bătrână, dar zglobie, căreia i s-a dus vestea în sat că face o zamă de te lasă lat. Am renunțat. Riscam un răspuns adecvat „Mama mea gătește mai bine”. Ultima „ciornă”, rămasa grea, care își regăsise liniștea pierdută în patul lui…în patul lui…în patul lui, a declarat, la început, că nu vrea să divulge autorul. Fiind vorba de o vedeta TV i-am recomandat să-l divulge „în direct” în emisiunea „Am întrebat o sută de români”.