Arhivă pentru iunie 3, 2017

Amicul meu, pentru prieteni Noni sau Gagu, pe scurt Ananie Gagniuc, președinde de onoare al Clubului Umoriștilor Constănțeni, adică CUC, un moldovean cam cât Moldoveanu, și mai aproape de adevăr, un bucovinean cât Giumalăul, și-a găsit sau l-a găsit perechea, pe Vio, pe scurt Violeta (chestiunea nu s-a lămurit). O pereche de tot râsul, după cum scriu proză scurtă, poezie și mai tot ce le vine în condei, mă rog, bătând în taste, încântându-și prietenii. Lui i-am dedicat, si eu, o șarjă amicală. Le urez viață lungă, spor la scris și tot ce își dorec mai mult. Mă bucur pentru ei.

Când urcă Gagu scările la Vio
Toți vecinii dau în bâlbâială
Le cade-n cap bucăți din tecuială
La liniște își spun adio.

Urcă voios că-i așteptat cu brio
Se clatină și crapă toți pereții
Când urcă Gagu scările la Vio
Sar din chiuvete robineții.

Pe scară, apa este-un Grande Rio
În urma lui se-aud numai suspine
Vecinii se gândesc la noaptea care vine,
Iar el la chiroștele și hribii făcuti bio.

Când urcă Gagu scările la Vio.